Cum îți protejezi locuința de caniculă

Temperaturile ridicate și structura casei. Căldura extremă poate afecta integritatea structurală a casei în multiple moduri. La temperaturi foarte ridicate, solul se deshidratează, ceea ce poate compromite fundația – pământul care se contractă și se retrage de sub casă poate duce la tasări și fisuri în structura de rezistență. În interior, o fundație slăbită sau pereți dilatați de căldură pot provoca crăpături în pereți și deplasări ale pardoselilor. De asemenea, vopseaua exterioară a casei poate forma bășici și se poate exfolia din cauza expunerii prelungite la soare. Dacă într-o regiune caniculară zilele sunt fierbinți și nopțile mai răcoroase, ciclul de dilatare și contracție poate afecta materiale precum lemnul – parchetul sau dușumeaua se contractă la cald și apoi se umflă la răcoare, ceea ce în timp produce deformări și daune costisitoare.

Avarierea acoperișului din cauza caniculei. Acoperișul este expus direct razelor solare intense, iar căldura toridă poate degrada în timp materialele de acoperire. Șindrila bituminoasă și alte materiale asfaltice pot crăpa sau se pot fragiliza la temperaturi extreme, iar lemnul din structura acoperișului se poate usca excesiv, ceea ce îl face mai vulnerabil. Deteriorarea acoperișului are efecte în lanț: odată apărute goluri sau materiale compromise, următoarea ploaie torențială poate infiltra ușor apă în interiorul podului și tavanelor, provocând daune suplimentare. În verile caniculare, un acoperiș slab izolat va transfera și multă căldură în casă, punând presiune suplimentară pe aparatele de răcire.

Suprasolicitarea instalațiilor electrice și a electrocasnicelor. Valurile de căldură pot forța instalațiile casei peste limitele normale de funcționare. Temperaturile ambientale ridicate, mai ales combinate cu umiditate, pot provoca defecțiuni ale aparatelor electrice și ale echipamentelor de climatizare. Când în casă temperaturile sunt ridicate, frigiderele, congelatoarele și aerul condiționat funcționează mai intens pentru a menține condiții suportabile. Dacă instalația electrică este veche sau subdimensionată, această sarcină sporită poate duce la supraîncălzirea cablurilor, deteriorarea izolației și chiar scurtcircuite. Unele aparate se pot supraîncălzi și pot lua foc dacă sunt lăsate nesupravegheate la temperaturi extreme. În cazuri grave, întregul sistem electric al locuinței poate ceda sau genera un incendiu, afectând serios casa. Așadar, pe timp de caniculă crește riscul de incendii de natură electrică, fie din cauza aparatelor suprasolicitate, fie a fluctuațiilor de tensiune din rețea.

Probleme ale instalațiilor sanitare. Căldura excesivă poate influența și rețelele de apă. Conductele expuse la temperaturi ridicate se pot dilata, iar variațiile de temperatură pot slăbi în timp anumite îmbinări și pot favoriza scurgeri. În plus, pe caniculă oamenii consumă mai multă apă, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe instalații. O altă problemă în sezonul fierbinte este condensul: diferențele mari de temperatură între interiorul răcit și exteriorul încins pot favoriza apariția condensului și, în anumite condiții, a mucegaiului, mai ales în spațiile slab ventilate sau afectate deja de umezeală.

Ce acoperă polița PAD și ce riscuri sunt excluse. În România, orice proprietar de locuință are obligația legală să încheie o poliță PAD. Aceasta este baza protecției și acoperă exclusiv daunele provocate de trei riscuri majore de dezastru natural: cutremur, alunecări de teren și inundații din cauze naturale. Practic, dacă locuința este afectată direct de unul dintre aceste evenimente, PAD va despăgubi proprietarul în limita sumei asigurate. Suma asigurată prin PAD este însă fixă și limitată – pentru construcțiile de tip A suma asigurată este 100.000 lei, iar pentru cele de tip B este 50.000 lei, valori care pot fi sub costul real de reconstrucție al unei locuințe.

Polița PAD nu acoperă daunele provocate de niciun alt factor în afara celor trei dezastre menționate. Astfel, evenimente cum ar fi incendiile, furtunile, grindina, furtul sau avariile interne ale locuinței sunt excluse de la acoperirea PAD. Dacă, de exemplu, un trăsnet lovește casa și provoacă un incendiu, sau dacă un vânt puternic smulge țiglele acoperișului, PAD nu va plăti nicio despăgubire deoarece aceste riscuri nu intră în categoria dezastrelor naturale definite de lege. De asemenea, pagubele cauzate de infiltrații lente, de fenomene meteo obișnuite ori de probleme de întreținere nu fac obiectul PAD.

Este important de subliniat că PAD-ul reprezintă primul pas, obligatoriu, dar minim, în protejarea casei. Fără o poliță PAD valabilă, proprietarul nu doar că riscă amendă, dar legea prevede și că statul își rezervă dreptul de a nu acorda despăgubiri proprietarilor de locuințe avariate prin dezastre naturale atunci când acestea nu sunt asigurate printr-un contract PAD.

Cum completează asigurarea facultativă polița PAD și ce riscuri specifice verii acoperă. Asigurarea facultativă a locuinței este o poliță opțională care extinde protecția locuinței la o paletă mult mai largă de riscuri decât cele acoperite de PAD. Pentru majoritatea locuințelor, polița facultativă se încheie în completarea PAD. Important însă: asigurarea facultativă nu acoperă, în mod obișnuit, „canicula" ca risc distinct, ci poate acoperi anumite efecte indirecte ale sezonului cald — de exemplu incendiu, furtună, grindină, ploaie torențială, inundații accidentale ale instalațiilor sau alte evenimente prevăzute expres în contract.

O asigurare facultativă tipică poate fi configurată pentru a acoperi o gamă mult mai largă de riscuri decât PAD. În mod obișnuit, polițele facultative standard includ acoperire pentru incendiu și explozie, trăsnet, furtună și vijelie, grindină, ploaie torențială, inundații de la avarii interne și, în funcție de produs, alte evenimente accidentale. Important, asigurarea facultativă poate proteja nu doar clădirea în sine, ci și bunurile din interiorul locuinței – mobilier, electrocasnice, aparatură electronică și alte obiecte personale, dacă acestea sunt incluse în poliță.

În contextul verilor tot mai calde, multe asigurări facultative includ în pachetul de bază sau ca opțiuni suplimentare acoperiri utile pentru riscurile sezoniere. Iată câteva exemple de daune specifice sezonului cald pe care o asigurare facultativă le poate acoperi, completând astfel PAD-ul:

Canicula și riscul de incendiu de vegetație. Perioadele prelungite de caniculă, mai ales combinate cu secetă severă, creează condițiile propice pentru incendii de vegetație. În unele regiuni, temperaturile caniculare evaporă umezeala din sol și usucă excesiv vegetația, crescând mult riscul izbucnirii unor incendii de vegetație întinse. Astfel de incendii pot porni de la o scânteie minoră și, pe fondul uscăciunii, se extind rapid, punând în pericol și zonele locuite. România nu este ferită de acest pericol, iar la nivel european datele recente indică o creștere a condițiilor asociate cu valuri de căldură, secete și incendii de vegetație.

Cum te protejează o asigurare în caz de incendiu pe timp de caniculă? În scenariul nefericit al unui incendiu care îți distruge locuința, doar asigurarea facultativă îți va oferi despăgubiri. Polița PAD nu acoperă incendiile – acestea nu sunt incluse printre riscurile asigurate obligatoriu. Prin urmare, fără o asigurare facultativă, un proprietar afectat de un incendiu favorizat de caniculă ar trebui să suporte singur costurile de reconstrucție a casei sau de înlocuire a bunurilor distruse. În schimb, cu o asigurare facultativă adecvată, locuința este protejată financiar împotriva incendiilor, inclusiv a celor provocate ori favorizate de valuri de căldură și secetă.

Este important de verificat în contractul facultativ suma asigurată pentru riscul de incendiu – ideal, aceasta ar trebui să fie egală cu valoarea de reconstrucție a locuinței și valoarea bunurilor majore din interior. De regulă, asigurătorii acoperă incendiul până la suma asigurată convenită. Incendiile de vegetație care se extind la locuințe sunt tratate, în esență, ca orice incendiu acoperit de polița facultativă, dacă riscul este inclus. Din perspectiva proprietarului, ceea ce contează este să aibă asigurarea completată corect și la zi, altfel un incendiu devastator îi poate aduce pierderi irecuperabile.

De reținut: în perioadele de caniculă, autoritățile recomandă și măsuri preventive anti-incendiu – de exemplu, să nu folosim flacără deschisă în apropierea vegetației uscate, să nu ardem resturi vegetale, să avem la îndemână stingătoare și să verificăm instalațiile electrice. O asigurare nu previne un incendiu, însă îi atenuează consecințele financiare, permițându-ne să ne refacem casa fără a ne ruina. Pe fondul încălzirii globale, incendiile spontane și cele favorizate de secetă rămân un risc important, deci protecția prin asigurare devine cu atât mai relevantă.

Impactul caniculei asupra acoperișului și infiltrațiile de apă. Așa cum am menționat, căldura extremă poate produce fisuri și deformări ale acoperișului. Materialele se dilată la temperaturi ridicate, apoi se contractă noaptea, ceea ce în timp slăbește îmbinările. Șindrilele crăpate sau țiglele deplasate lasă loc apei de ploaie să pătrundă. La prima furtună de vară, o casă cu acoperișul degradat de caniculă se poate confrunta cu infiltrații de apă: apa de ploaie își face drum prin microfisuri în tavan, pereți sau pe lângă coșuri de fum și ajunge în interiorul locuinței. Pagubele pot varia de la pete de umezeală și igrasie până la distrugerea tencuielilor, a izolației podului sau chiar deteriorarea aparatelor electrice. În plus, un acoperiș încins și uscat este mai vulnerabil dacă este lovit de grindină. Toate aceste probleme apar indirect din cauza expunerii la temperaturi ridicate: căldura este factorul care pregătește „terenul", iar apoi apa și vântul produc efectiv pagubele.

Acoperirea prin asigurare a infiltrațiilor și a daunelor acoperișului. În polița PAD nu regăsim riscul de infiltrație – dacă apa de ploaie vă pătrunde în casă fără să fie vorba de o inundație naturală în sensul legii, evenimentul nu se încadrează în riscurile despăgubite de PAD. Aici intervine din nou asigurarea facultativă, care poate prelua aceste riscuri. Multe polițe facultative includ furtuna, grindina și ploaia torențială ca riscuri standard, însă gradul de acoperire pentru infiltrații depinde de formularea exactă a poliței și de cauza daunelor. În general, asigurătorii acoperă mai ușor daunele produse de un eveniment brusc și accidental decât degradările treptate sau lipsa de întreținere.

Este recomandat să verifici în detaliu condițiile poliței facultative legate de infiltrații și acoperiș. Unele polițe pot condiționa despăgubirea de o întreținere corespunzătoare a acoperișului. În general însă, dacă acoperișul era în stare bună și apare o infiltrație bruscă din cauza unui fenomen acoperit, vei putea fi despăgubit. Dar dacă dauna este rezultatul unei deteriorări lente, al uzurii sau al lipsei de reparații periodice, există un risc real ca aceasta să fie exclusă.

Pentru a evita neplăcerile, proprietarii sunt sfătuiți ca la începutul verii să inspecteze starea acoperișului. Astfel se reduc șansele ca primul val de căldură și prima furtună să provoace distrugeri. Iar dacă totuși se produce o infiltrație majoră, documentați imediat daunele și anunțați asigurătorul pentru despăgubire. Polița facultativă poate acoperi costurile de refacere a finisajelor, vopsitorii, mobilier afectat și chiar înlocuirea unor materiale, dacă dauna intră în sfera riscurilor asigurate.

Factori de luat în calcul când îți alegi asigurarea pentru protecția locuinței în sezonul cald: