Deții o locuință principală și încă una de vacanță (de exemplu, un apartament în București și o casă la munte) și te întrebi dacă ai nevoie de două asigurări PAD separate? Confuzia este de înțeles – polița PAD obligatorie (asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale) este impusă prin lege pentru toate locuințele din România, dar cum se aplică obligația atunci când ai mai multe imobile? În această introducere vom clarifica pe scurt dilema: da, fiecare locuință rezidențială deținută trebuie asigurată printr-o poliță PAD distinctă, conform legislației în vigoare.
Cuprins:
Polița PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor) este asigurarea obligatorie pentru locuințe, care oferă protecție financiară în caz de dezastre naturale. Prin lege, PAD acoperă doar trei riscuri catastrofale majore: cutremure, inundații (provenite din calamități naturale) și alunecări de teren. Alte riscuri precum incendii, furtuni, explozii sau furturi nu sunt incluse în polița PAD de bază – acestea pot fi acoperite separat printr-o asigurare facultativă, dar numai după ce locuința este asigurată prin PAD (vom reveni asupra acestui aspect).
Conform legislației în vigoare (Legea nr. 260/2008, actualizată), deținerea unei polițe PAD este obligatorie pentru orice locuință rezidențială din România, fie că este casă sau apartament. Cu alte cuvinte, toți proprietarii de locuințe trebuie să își asigure imobilele împotriva dezastrelor naturale. Polița PAD se aplică atât în mediul urban, cât și rural, pentru case unifamiliale sau apartamente de bloc – practic pentru orice construcție folosită ca locuință și înregistrată ca atare fiscal. Există puține excepții: de exemplu, clădirile încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot fi asigurate prin PAD până nu sunt consolidate structural, conform legii. Însă, în marea majoritate a cazurilor, proprietatea ta rezidențială este eligibilă și supusă obligației de a fi asigurată.
Ce acoperire oferă polița PAD? Suma asigurată este stabilită prin lege, în funcție de materialele din care este construită locuința: pentru locuințele de tip A (construcții cu structură de rezistență de beton, cărămidă arsă, metal, lemn etc.), suma asigurată este 100.000 lei, iar prima anuală a poliței PAD este 130 lei. Pentru locuințele de tip B (construcții cu pereți din cărămidă nearsă, chirpici sau materiale similare netratate termic/chimic), suma asigurată este 50.000 lei, cu o primă anuală de 50 lei. Aceste sume reprezintă despăgubirea maximă pe care o poți primi în cazul în care locuința este distrusă sau avariată de unul din cele trei dezastre menționate. Polița PAD funcționează pe principiul „primul risc”: despăgubirea acoperă paguba efectivă în limitele sumei asigurate, fără fransiză.
Este important de reținut că polița PAD nu acoperă bunurile din interiorul locuinței și nici anexele sau dependințele care nu sunt legate structural de clădirea asigurată. Practic, asigurarea obligatorie protejează strict construcția de locuit împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. Dacă dorești să îți protejezi și bunurile sau să ai acoperire pentru riscuri suplimentare, va trebui să închei o poliță facultativă separată. Totuși, asigurarea facultativă de locuință nu înlocuiește PAD – ea se poate încheia doar în completarea poliței obligatorii existente, pentru sume ce exced plafonul PAD și riscuri suplimentare, conform legii.
Dacă deții două locuințe, este necesară o poliță PAD separată pentru fiecare în parte. Legea asigurărilor obligatorii prevede explicit că se încheie câte un contract de asigurare PAD pentru fiecare locuință deținută, chiar dacă imobilele au același proprietar și chiar dacă una dintre ele nu este locuită permanent. Așadar, nu există posibilitatea legală de a acoperi două adrese diferite printr-o singură poliță PAD – fiecare imobil cu destinația de locuință are nevoie de propria sa asigurare.
În practică, asta înseamnă că dacă ai, de exemplu, un apartament la oraș și o casă de vacanță la țară, va trebui să închei două polițe PAD distincte, fiecare având propria primă anuală (130 lei sau 50 lei, în funcție de categoria locuinței). Nu poți „combina” două locuințe într-o poliță unică PAD, deoarece contractul de asigurare specifică adresa și caracteristicile unei singure locuințe asigurate. Fiecare poliță PAD este nominală pentru un anumit imobil și nu poate fi extinsă asupra altuia, chiar dacă proprietarul este același. Un răspuns oferit de un specialist în domeniu confirmă că trebuie încheiate două PAD-uri, câte unul pentru fiecare casă, chiar dacă este un singur proprietar.
Este relevant să menționăm și cazul în care pe aceeași proprietate (aceeași curte) există două construcții separate. Dacă ambele construcții au destinația de locuință (de exemplu, două case independente în curtea ta), atunci ambele trebuie asigurate separat prin PAD. În schimb, dacă a doua construcție este o anexă care nu are destinația de locuință (de pildă, un garaj, o magazie, un foișor sau altă dependență nefolosită pentru locuit), aceasta nu intră sub incidența obligației PAD. Legea precizează că anexele, dependințele și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea de locuit nu trebuie asigurate obligatoriu. Așadar, pentru anexele gospodărești sau clădirile fără destinație rezidențială nu e obligatorie polița PAD (desigur, le poți include opțional în asigurarea facultativă, dacă dorești). Dar dacă vorbim despre două case/locuințe propriu-zise, ambele trebuie să aibă polițe PAD proprii.
Un alt aspect des întâlnit: Poți să ai o asigurare facultativă care să acopere ambele locuințe la un loc? În general, nu – asigurările de locuință (inclusiv cele facultative) se încheie de regulă per imobil. Fiecare locuință este evaluată și asigurată separat, deci va necesita o poliță distinctă (fie ea obligatorie sau facultativă). Chiar și dacă ai o asigurare facultativă complexă pentru prima casă, aceasta nu acoperă automat și a doua proprietate – va trebui încheiat un contract separat pentru cea de-a doua casă. În plus, după cum am menționat, pentru a putea încheia asigurarea facultativă a locuinței, legea cere ca imobilul să fie mai întâi acoperit prin PAD (sau în co-asigurare cu PAID, conform normelor actuale). Așadar, în orice scenariu, fiecare locuință rezidențială deținută va avea propria ei asigurare PAD obligatorie ca bază.
Nerespectarea obligației de a-ți asigura fiecare locuință poate avea consecințe serioase, atât legale, cât și financiare. Iată ce riști în mod concret dacă una dintre casele tale rămâne neasigurată PAD:
Procedura de a asigura a doua locuință prin PAD este la fel de simplă precum pentru prima locuință. Nu există diferențe majore în proces – va trebui practic să închei un nou contract PAD cu o companie de asigurări autorizată sau direct cu Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), având ca obiect locuința secundară. Iată pașii și aspectele practice de care să ții cont:
În concluzie, dacă ai două (sau mai multe) locuințe, fiecare trebuie acoperită printr-o poliță PAD obligatorie separată. Legislația din România impune această obligație tuturor proprietarilor, iar nerespectarea ei te poate costa amenzi și, mai grav, te poate lăsa fără ajutor financiar în situația unui dezastru. Prin urmare, asigură-te că atât locuința ta principală, cât și casa de vacanță (sau orice alt imobil de locuit deținut) au polițele PAD la zi.