Ai doua locuinte? Ai nevoie de doua polite PAD obligatorii? | asigurari.ro

Ai două locuințe? Ai nevoie de două polițe PAD obligatorii?

Doua machete de case asezate pe o masa cu plante decorative in fundal

Deții o locuință principală și încă una de vacanță (de exemplu, un apartament în București și o casă la munte) și te întrebi dacă ai nevoie de două asigurări PAD separate? Confuzia este de înțeles – polița PAD obligatorie (asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale) este impusă prin lege pentru toate locuințele din România, dar cum se aplică obligația atunci când ai mai multe imobile? În această introducere vom clarifica pe scurt dilema: da, fiecare locuință rezidențială deținută trebuie asigurată printr-o poliță PAD distinctă, conform legislației în vigoare.

Cuprins:

  1. Ce este polița PAD obligatorie?
  2. Ai două locuințe – ai nevoie de două asigurări PAD?
  3. Ce se întâmplă dacă una dintre locuințe nu este asigurată PAD?
  4. Cum se încheie polița PAD pentru fiecare locuință?

Ce este polița PAD obligatorie?

Polița PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor) este asigurarea obligatorie pentru locuințe, care oferă protecție financiară în caz de dezastre naturale. Prin lege, PAD acoperă doar trei riscuri catastrofale majore: cutremure, inundații (provenite din calamități naturale) și alunecări de teren. Alte riscuri precum incendii, furtuni, explozii sau furturi nu sunt incluse în polița PAD de bază – acestea pot fi acoperite separat printr-o asigurare facultativă, dar numai după ce locuința este asigurată prin PAD (vom reveni asupra acestui aspect).

Conform legislației în vigoare (Legea nr. 260/2008, actualizată), deținerea unei polițe PAD este obligatorie pentru orice locuință rezidențială din România, fie că este casă sau apartament. Cu alte cuvinte, toți proprietarii de locuințe trebuie să își asigure imobilele împotriva dezastrelor naturale. Polița PAD se aplică atât în mediul urban, cât și rural, pentru case unifamiliale sau apartamente de bloc – practic pentru orice construcție folosită ca locuință și înregistrată ca atare fiscal. Există puține excepții: de exemplu, clădirile încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot fi asigurate prin PAD până nu sunt consolidate structural, conform legii. Însă, în marea majoritate a cazurilor, proprietatea ta rezidențială este eligibilă și supusă obligației de a fi asigurată.

Ce acoperire oferă polița PAD? Suma asigurată este stabilită prin lege, în funcție de materialele din care este construită locuința: pentru locuințele de tip A (construcții cu structură de rezistență de beton, cărămidă arsă, metal, lemn etc.), suma asigurată este 100.000 lei, iar prima anuală a poliței PAD este 130 lei. Pentru locuințele de tip B (construcții cu pereți din cărămidă nearsă, chirpici sau materiale similare netratate termic/chimic), suma asigurată este 50.000 lei, cu o primă anuală de 50 lei. Aceste sume reprezintă despăgubirea maximă pe care o poți primi în cazul în care locuința este distrusă sau avariată de unul din cele trei dezastre menționate. Polița PAD funcționează pe principiul „primul risc”: despăgubirea acoperă paguba efectivă în limitele sumei asigurate, fără fransiză.

Este important de reținut că polița PAD nu acoperă bunurile din interiorul locuinței și nici anexele sau dependințele care nu sunt legate structural de clădirea asigurată. Practic, asigurarea obligatorie protejează strict construcția de locuit împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren. Dacă dorești să îți protejezi și bunurile sau să ai acoperire pentru riscuri suplimentare, va trebui să închei o poliță facultativă separată. Totuși, asigurarea facultativă de locuință nu înlocuiește PAD – ea se poate încheia doar în completarea poliței obligatorii existente, pentru sume ce exced plafonul PAD și riscuri suplimentare, conform legii.

Ai două locuințe – ai nevoie de două asigurări PAD?

Dacă deții două locuințe, este necesară o poliță PAD separată pentru fiecare în parte. Legea asigurărilor obligatorii prevede explicit că se încheie câte un contract de asigurare PAD pentru fiecare locuință deținută, chiar dacă imobilele au același proprietar și chiar dacă una dintre ele nu este locuită permanent. Așadar, nu există posibilitatea legală de a acoperi două adrese diferite printr-o singură poliță PAD – fiecare imobil cu destinația de locuință are nevoie de propria sa asigurare.

În practică, asta înseamnă că dacă ai, de exemplu, un apartament la oraș și o casă de vacanță la țară, va trebui să închei două polițe PAD distincte, fiecare având propria primă anuală (130 lei sau 50 lei, în funcție de categoria locuinței). Nu poți „combina” două locuințe într-o poliță unică PAD, deoarece contractul de asigurare specifică adresa și caracteristicile unei singure locuințe asigurate. Fiecare poliță PAD este nominală pentru un anumit imobil și nu poate fi extinsă asupra altuia, chiar dacă proprietarul este același. Un răspuns oferit de un specialist în domeniu confirmă că trebuie încheiate două PAD-uri, câte unul pentru fiecare casă, chiar dacă este un singur proprietar.

Este relevant să menționăm și cazul în care pe aceeași proprietate (aceeași curte) există două construcții separate. Dacă ambele construcții au destinația de locuință (de exemplu, două case independente în curtea ta), atunci ambele trebuie asigurate separat prin PAD. În schimb, dacă a doua construcție este o anexă care nu are destinația de locuință (de pildă, un garaj, o magazie, un foișor sau altă dependență nefolosită pentru locuit), aceasta nu intră sub incidența obligației PAD. Legea precizează că anexele, dependințele și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea de locuit nu trebuie asigurate obligatoriu. Așadar, pentru anexele gospodărești sau clădirile fără destinație rezidențială nu e obligatorie polița PAD (desigur, le poți include opțional în asigurarea facultativă, dacă dorești). Dar dacă vorbim despre două case/locuințe propriu-zise, ambele trebuie să aibă polițe PAD proprii.

Un alt aspect des întâlnit: Poți să ai o asigurare facultativă care să acopere ambele locuințe la un loc? În general, nu – asigurările de locuință (inclusiv cele facultative) se încheie de regulă per imobil. Fiecare locuință este evaluată și asigurată separat, deci va necesita o poliță distinctă (fie ea obligatorie sau facultativă). Chiar și dacă ai o asigurare facultativă complexă pentru prima casă, aceasta nu acoperă automat și a doua proprietate – va trebui încheiat un contract separat pentru cea de-a doua casă. În plus, după cum am menționat, pentru a putea încheia asigurarea facultativă a locuinței, legea cere ca imobilul să fie mai întâi acoperit prin PAD (sau în co-asigurare cu PAID, conform normelor actuale). Așadar, în orice scenariu, fiecare locuință rezidențială deținută va avea propria ei asigurare PAD obligatorie ca bază.

Doua polite de asigurare pad tiparite pe o masa de lemn intr-un decor modern

Ce se întâmplă dacă una dintre locuințe nu este asigurată PAD?

Nerespectarea obligației de a-ți asigura fiecare locuință poate avea consecințe serioase, atât legale, cât și financiare. Iată ce riști în mod concret dacă una dintre casele tale rămâne neasigurată PAD:

  • Amenzi din partea autorităților locale. Legea prevede că nerespectarea obligației de asigurare a locuinței constituie contravenție și se sancționează cu o amendă cuprinsă între 100 și 500 lei. Constatarea și aplicarea sancțiunii se fac de către primărie sau persoane împuternicite de primar. Cu alte cuvinte, primăria de care aparține imobilul poate, teoretic, să te amendeze dacă descoperă că nu ai polița PAD valabilă. În practică, deși controalele nu sunt foarte frecvente, există întotdeauna această posibilitate legală. Amenzile pot fi aplicate pentru fiecare locuință neasigurată, deci dacă ai omis să asiguri una dintre cele două case, acea proprietate te expune la sancțiune. Este preferabil să plătești 130 lei pe an asigurarea, decât să riști o amendă de câteva sute de lei pentru neconformare.
  • Lipsa despăgubirilor în caz de dezastru. Poate cea mai gravă consecință: dacă are loc un eveniment catastrofal (cutremur major, inundație masivă sau alunecare de teren) care îți afectează locuința neasigurată, nu vei primi niciun fel de despăgubire de la stat pentru pagubele suferite. Statul român își rezervă dreptul ca, în situația unui dezastru natural, să nu acorde ajutoare financiare proprietarilor ai căror imobile nu erau asigurate prin PAD. Cu alte cuvinte, dacă nu ți-ai îndeplinit obligația legală de a te asigura, vei rămâne pe cont propriu cu pagubele. Acest aspect este foarte important, deoarece mulți proprietari cred că „în caz de dezastru, ne ajută statul”. Realitatea juridică este că, fără poliță PAD, nu poți beneficia de niciun ajutor guvernamental sau local pentru reconstrucția casei afectate de cutremur/inundație. Situația a fost subliniată de presă și autorități: aproximativ 80% dintre locuințele din România nu sunt asigurate, iar proprietarii acestora riscă să rămână cu ochii în soare după un dezastru, întrucât statul nu poate interveni financiar acolo unde nu există o poliță obligatorie validă. Practic, ți-ai asumat răspunderea integrală pentru locuința neasigurată.
  • Imposibilitatea încheierii unei asigurări facultative valabile. După cum am menționat, dacă vrei să îți asiguri facultativ locuința (pentru riscuri suplimentare sau sume mai mari), nu vei putea face acest lucru legal dacă nu ai PAD. Companiile de asigurări nu au voie să încheie o poliță facultativă pe o locuință care nu este asigurată prin PAD, decât dacă includ PAID ca co-asigurator pentru riscurile de dezastru. Astfel, dacă una dintre case nu are PAD, nu o vei putea acoperi nici voluntar pentru cutremur, de exemplu. Vei constata că asiguratorii îți vor cere dovada poliței PAD sau pur și simplu vor refuza acoperirea riscurilor de dezastre naturale la încheierea contractului facultativ. Așadar, rămâi descoperit și din această perspectivă până când îți pui la punct asigurarea obligatorie.
  • Răspundere financiară totală în caz de pagubă. În absența unei asigurări, orice pagubă produsă locuinței respective (fie de dezastru natural, fie chiar și de un risc neacoperat de PAD) va trebui suportată integral din buzunarul propriu. De pildă, dacă vine o viitură și îți distruge casa de vacanță pe care nu ai asigurat-o, nu vei primi nici bani de la stat, nici de la vreo firmă de asigurări – reconstrucția sau reparațiile vor fi exclusiv în sarcina ta. Este un risc enorm, având în vedere că vorbim de potențiale pagube de zeci de mii de euro. Prin comparație, cheltuiala anuală cu PAD este infimă.

Cum se încheie polița PAD pentru fiecare locuință?

Procedura de a asigura a doua locuință prin PAD este la fel de simplă precum pentru prima locuință. Nu există diferențe majore în proces – va trebui practic să închei un nou contract PAD cu o companie de asigurări autorizată sau direct cu Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), având ca obiect locuința secundară. Iată pașii și aspectele practice de care să ții cont:

  • Alege un asigurător sau canal de distribuție. Polițele PAD sunt emise în numele PAID, dar ele pot fi achiziționate prin intermediul oricărei companii de asigurări partenere sau brokeri autorizați. Dacă ți-ai făcut prima poliță PAD printr-un anumit asigurător, poți apela tot la el și pentru a doua proprietate. Multe companii oferă posibilitatea emiterii PAD online sau prin agenți.
  • Pregătește actele și informațiile necesare. În general, pentru a încheia o poliță PAD vei avea nevoie de datele proprietarului (CI, CNP) și datele imobilului (adresă exactă, județ/oraș, eventual anul construcției și materialul – pentru a stabili tipul A sau B, deși de obicei tipul se deduce din materialul de construcție declarat). De regulă, nu ți se cer documente ale casei la încheierea PAD, ci doar declarativ aceste informații, însă e bine să ai la îndemână actul de proprietate sau ultimul rol fiscal/contract utilități unde apare adresa completă, ca să fie introdusă corect. Dacă lucrezi printr-un agent, acesta îți va completa datele în sistemul PAID. În final, polița PAD este emisă electronic (are o serie unică) și poți primi o copie pe email sau tipărită.
  • Plata primei de asigurare. La fel ca pentru prima locuință, va trebui să achiți prima anuală de 130 lei sau 50 lei, în funcție de categoria locuinței a doua. Plata se poate face numerar (dacă mergi fizic la un asigurator sau broker), prin transfer bancar, online cu cardul (dacă folosești platforma online precum asigurari.ro). Reține că PAD are un preț fix stabilit prin lege, deci nu vei găsi „reduceri” la vreo companie – toate vor încasa aceeași sumă standard. Nu există nici conceptul de pachet PAD pentru două locuințe cu vreun preț special; asigurarea obligatorie nu funcționează pe bază de oferte, ci are tarif unic pe categorie de locuință. Așadar, pentru două locuințe vei plăti separat fiecare primă.
  • Încheierea efectivă a contractului. Polița PAD intră în vigoare, de regulă, la ora 00:00 a zilei următoare emiterii (dacă nu se specifică altfel). Asigurarea este valabilă 12 luni. A doua poliță PAD va avea probabil o dată de valabilitate diferită față de prima (dacă nu le faci fix în aceeași zi). E important să ții evidența ambelor și să le reînnoiești anual, înainte de expirare. Legea nu prevede reînnoire automată, deci va trebui să faci din nou demersul în fiecare an pentru fiecare proprietate.
  • Aspecte speciale la a doua locuință. Dacă a doua locuință este, de exemplu,o casă de vacanță, asigurarea PAD se aplică în mod identic ca la locuința principală. Faptul că nu este locuită permanent nu contează pentru asigurarea obligatorie – vei primi despăgubiri în caz de dezastru, indiferent dacă în casă stă cineva sau e goală (desigur, cu condiția să ai polița valabilă). Un alt exemplu: dacă a doua locuință este dată în chirie, tot tu, ca proprietar, ești responsabil să închei PAD pentru ea. Obligația legală revine proprietarului, așa că nu lăsa asigurarea pe seama chiriașilor, ci ocupă-te tu de poliță și include eventual costul în arenda lunară dacă dorești. De asemenea, dacă ai vândut recent un imobil și ai cumpărat altul, ține minte că polița PAD nu se transferă automat la noul proprietar. Fiecare imobil vândut trebuie asigurat de noul proprietar în termen scurt. Dacă tu cumperi o a doua locuință, asigur-o cât mai repede după ce ai devenit proprietar – legea zice că fostul proprietar trebuie să își fi asigurat locuința și să încunoștințeze PAID despre transferul proprietății, dar oricum e bine să închei propria poliță imediat ce ai actele.

În concluzie, dacă ai două (sau mai multe) locuințe, fiecare trebuie acoperită printr-o poliță PAD obligatorie separată. Legislația din România impune această obligație tuturor proprietarilor, iar nerespectarea ei te poate costa amenzi și, mai grav, te poate lăsa fără ajutor financiar în situația unui dezastru. Prin urmare, asigură-te că atât locuința ta principală, cât și casa de vacanță (sau orice alt imobil de locuit deținut) au polițele PAD la zi.